Viata comunitatii - Domeniul Social

Numarul si structura populatiei

In decursul anilor distributia in teritoriu a cunoscut modificari importante datorita cresterii naturale, fluxurilor migratorii din mediul rural in mediul urban si invers, cat si a unor cauze externe de migratii dintr-un judet in altul, in cautarea locurilor de munca.

Astfel, din surse documentare se evidentiaza o crestere a populatiei comunei in perioada 1912-1966 si o scadere din 1966. Continuu comuna s-a incadrat in grupa comunitatilor rurale de marime medie-mica cu potential uman excedentar, defavorizata de amplasarea sa izolata.

Evolutia populatiei comunei poate fi sintetizata conform tabelului:

Populatia comunei pe sexe si dinamica acesteia se prezinta conform tabelului:

Scaderea populatiei este determinata de migrarea spre orasul Iasi sau alte judete si de imbatranirea populatiei (spor natural negativ). Fenomenul migrationist se accentueaza din anul 1996-1997.

Pe grupe de varsta structura populatiei se prezinta astfel:

Conform P.A.T.J. sporul natural mediu, luat pe transa 1985-1995, este intre 0,1%0 si 5%0 , cu definirea conform datelor statistice a unui spor negativ intre 1-7% pentru anii 1996-1997. Dinamica populatiei este negativa din 1966 si pana in prezent, ajungandu-se la o populatie de 69% fata de cea din 1966.

Miscarea populatiei

Din cadrul sistemului judetean, rata medie de migrare a populatiei, luata din 1985- 1996, este de 29,5%0 , facand parte din cele mai ridicate medii de migratie. Aceasta rata de migrare este mult mai ridicata decat cea stabilita in anii 1996-1997, care este de 4,7%, respectiv 5,8% ceea ce indica o stabilizare a populatiei.

Populatia activa

Populatia activa poate fi considerata cea din grupa 15-65 ani si pe satele componente este repartizata astfel:

Ocupatia populatiei

Din populatia activa numai 85% este cuprinsa in ramuri de activitate, iar principala activitate este agricultura.

Repartizarea populatiei active pe ramuri de activitate este urmatoarea:

Rezulta ca populatia activa este ocupata in principal in agricultura, respectiv 77% din totalul populatiei active incadrate. A doua resursa de activitate o constituie gospodarirea apelor si distribuirea energiei - 5% din total populatie activa.

O cota de 14% o constituie populatia ce nu este inregistrata cu un loc de munca si nu are nici o ocupatie, iar 2% din populatie este in cautarea unui loc de munca. Aceasta evidentiaza existenta unui excedent de 16 % din forta de munca activa de baza fara nici un loc de munca, rata de somaj mai ridicata decat media pe judet.

Sectorul cultura si traditii:

Primele mentionari ale existentei comunei Prisacani rees din "Condica liuzilor", si Perepis nasaleniea Moldavii.

Ca atestari materiale, avem in satul Prisacani biserica "Sfintii Voievozi", ctitorita in anul 1737 iar in satul Moreni biserica de lemn "Sf. Nicolae"- monument istoric datand din 1830.

In sustinerea datelor privind atestarea documentara a comunei au stat datele cuprinse in Dictionarul Topografic si Statistic al Romaniei, editat la Bucuresti in anul 1872, autor D. Frunzescu si informatii din Arhivele Mitropoliei Iasi.

In mod sigur vechimea acestei localitati este mult mai mare, dar atestarea in timp nu se poate face decat dupa o cercetare si mai amanuntita a fondului arhivistic al Filialei Iasi a Arhivelor statului sau a actelor documentare.

Comuna Prisacani isi propune mentinerea spiritului de cultura in randul cetatenilor, mai ales pentru tanara generatie, prin Centru cultural.

Monumente istorice sub protectia CNMASI

• Biserica Sf. Voievozi 1737
• Biserica Sf. Nicolae 1830 (obiecte de arta: catapeteazma, doua icoane, strana arhiereasca, un candelabru, doua cruci, un Sf. Aer vechi de la infiintarea bisericii, o sf. Evenghelie legata in metal)
• Posibile existenta a unor resturi de asezari anterioare sec al.XVII.lea.

Nu exista traditie privind organizarea unei sarbatori specifice comunei Prisacani.

Sectorul arta

Scoala de Arte si Meserii Prisacani are ca scop sa faciliteze dezvoltarea individuala a fiecarui copil, prin dobandirea de abilitati si competente care sa le asigure reusita in cariera aleasa prin:

• Asigurarea unui climat de siguranta fizica si psihologica, favorabila dezvoltarii personalitatii ca intreg;
• Realizarea unui invatamant competent, care sa asigure o dezvoltare completa si utila elevilor in societate;
• Asumarea de catre scoala a rolului de initiator, sustinator si catalizator al comunitatii locale, dar si de continuator al traditiilor locale.

Scoala de arte si meserii are in vedere urmatoarele tinte strategice:

• Dezvoltarea unui curriculum scolar care sa raspunda intereselor si aptitudinilor fiecarui elev, cat si nevoilor comunitare.
• Centrarea managementului resurselor umane pe recrutarea, motivarea si retinerea profesorilor cu rezultate deosebite, in vederea asigurarii calitatii in educatie.
• Realizarea de proiecte pentru extinderea de parteneriate interne si externe si atragerea de fonduri extrabugetare.
• Dezvoltarea abilitatilor de comunicare sociala si antreprenoriala a elevilor pentru a fi competitivi in spatiul european.
• Promovarea imaginii scolii si realizarea unui parteneriat cu comunitatea locala in vederea valorificarii competentelor dobandite de elevi.

Sectorul Educatie

Cadrele didactice care activeaza la unitatile de invatamant prezentate mai sus sunt :

• 5 educatoare
• 12 invatatori
• 11 profesori
• 7 suplinitori
• 1 inginer
• 1 maistru

Sectorul Sanatate

Asistenta medicala in localitatea Prisacani, in ceea ce priveste medicina de familie, este asigurata de doi medici primari si de doua asistente medicale.

Bolnavi, pe grupe de actiune

In ceea ce priveste bolile transmisibile s-a inregistrat o scadere a hepatitei de tip A, precum si scaderea numarului de cazuri de boli virale specific copilariei: rubeola, rujeola, varicela.

In cursul anului 2008 a crescut ingrijorator numarul de cazuri de cancer, mai ales cel cu localizare pulmonara, legat in mod direct de consumul de tutun.

A crescut de asemenea, numarul cazurilor de diabet zaharat, hipertensiune arterial, cardiopatii ischemice si complicatiile acestora.

Sectorul ordine si siguranta

Acest sector cuprinde : combaterea criminalitatii si asigurarea linistii publice, pe de o parte, si protectia civila, pe de alta parte.

In comuna Prisacani, cele mai multe infractiuni cu violent se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool. Numarul acestora este redus fata de media pe judet. In scoli se organizeaza activitati cu character educative-preventiv, la care participa elevii, cadre didactice si politisti.

Sectorul conditii de locuit

Locuintele sunt predominante si sunt amplasate rasfirat, fara sa existe un regim de aliniere fata de ulite, alei de acces. Se disting, cu alinierefata de DJ 249, lotizarile facute in partea de NE a localitatii Moreni, precum si dotarile ce constituie nucleul central al satului Prisacani. Un alt fenomen il constituie amplasarea de locuinte in zone isolate, uneori in extravilan, locuinte care vor putea beneficia cu greu de electricitate, apa, canalizare, drumuri practicabile. Deasemeni caracterul rasfirat este intarit prin prezenta de loturi agricole in intravilan, ponderea loturilor agricole fiind peste 60% din total teren in intravilan.

Situatia locuintelor este conform tabelului, intr-o evolutie pozitiva incepand cu 1992 si in prezent.

Materialele preponderente de constructive sunt chirpiciul si lemnul, urmat de caramida sau a structurii mixte-cadre si zidarie.

Fondul de locuit al comunei, existent la sfarsitul anului 1997, este de 1268 locuinte, totalizand un numar de 2512 camere de locuit, ceea ce inseamna o suprafata locuibila de 41238 mp la 3361 locuitori. Aceasta duce la o medie de 12,20 mp locuibili de locuitor, media crescand fata de 1992, cand la o populatie de 3560 locuitori, exista o suprafata locuibila de 33900 mp, adica 9,50 mp locuibil de locuitor.

Astfel se evidentiaza imbunatatirea conditiilor de locuit, fara a se evidentia si o sporire de echipare a acestora: apa curenta, canalizare, baie, incalzire centrala proprie. Aceste locuinte inglobeaza multe dintre ele materiale mai ieftine si mai putin durabile. Suprafata medie a unei camere se mentine sub media pe judet, care conform datelor este de 13,30 mp.

Locuintele sunt in majoritatea lor cladiri individuale, parter, doar 3% sunt P+1, P+2, iar forma de proprietate predominanta este cea privata. Practic nu exista locuinte de stat. Este caracteristic, de asemenea, faptul ca locuintele executate incepand cu anul 1996 au suprafete locuibile mari si sunt cu nivel de inaltime P sau P+1.

Alti indicatori care vizeaza gradul de confort al tesutului rural sunt prezentati in urmatorul tabel .

Ponderea dotarilor din total constructii este de 1%, total nesatisfacatoare ca suprafata si deservire. Cladirile din materiale durabile detin o pondere mica, de cca. 8%, majoritatea fiind executate din paianta, lemn, chirpici sau cu ziduri din caramida si plansee din lemn, conform tabelului: