Viata comunitatii - Domeniul Mediului inconjurator

Calitatea mediului inconjurator devine unul dintre elementele cheie pentru redimensionarea factorului de civilizatie rurala.

Sectorul Calitatea mediului

Calitatea atmosferei in comuna Prisacani nu este afectata de poluanti emisi de surse de tip industrial si de tip urban, la niveluri ce depasesc limitele pentru protectia receptorilor: populatia, mediul natural si mediul construit.

Sursele de poluare ocazionale sunt identificate la cetatenii comunei care dau foc primavara gunoaielor de prin curti si gradini, unor materiale post-utilizate, ignorand normele si restrictiile impuse de legislatie.

Cele mai importante surse de poluare sunt platformele de gunoi de grajd expuse atat la emisia de fermentare cat si la actiunea de imprastiere a pasarilor scurmatoare. Directia dominanta a vantului si conditiile reduse de dispersie a poluantilor, generate de relieful zonei nu aduc in mod semnificativ poluanti care sa afecteze gradul de afectare a atmosferei.

In prezent in comuna nu exista un sistem centralizat de alimentare cu apa. Locuitorii comunei isi procura apa potabila din fantani de tip rural ce au o adancime intre 15-18 m, apa existenta din panza freatica fiind de buna calitate.

Principalele surse de ape uzate din comuna provin din activitati zootehnice si activitati menajere si sociale rezultate din activitati casnice. Nu se produc in comuna ape uzate industrial.

Din categoria surselor de poluare agricole, la efectul platformelor de gunoi se adauga efectele administrarii de ingrasaminte chimice si pesticide , care prin actiunea de spalare manifestata de apa din precipitatii, contamineaza apele de suprafata si cele freatice.

Sectorul Protectia sanatatii umane:

Pentru a se realiza obiectivul acestui sector este necesara o educatie adecvata, pentru a se constientiza riscul expunerii la factorii agresivi si pentru a se decide masuri de evitare.

Domeniile de activitate sunt legate de reabilitarea mediului, conservarea naturii si a diversitatii biologice, informare si sensibilizare publica, managementul deseurilor si crearea retelelor comunitare de analiza si monitorizare comparativa.

Nu exista o structura organizata a societatii civile in comuna care sa se ocupe cu aceasta problema, numai in scoli sunt prevazute ore de educatie ecologica, dar nu este suficient.

Pentru implicarea societatii civile in solutionarea unor probleme de protectia mediului, primaria trebuie sa se implice in mobilizarea cetatenilor pe baza de voluntariat, cetateni cu disponibilitate de actiune si spirit ecocivic.

Din punct de vedere al protectiei mediului si calitatii vietii reies patru nivele ierarhice ale interesului comunitar si ale impactului antropic asupra mediului inconjurator:

• Poluare - denumita generic urbana, exprimata prin degradarea starii de sanatate a populatiei, calitatea si cantitatea apei potabile, gestiunea si managementul deseurilor;
• Poluarea factorilor de mediu, exprimata prin poluarea apelor de suprafata, subterane, a atmosferei, fonica, a solului;
• Impactul asupra mediului natural, exprimat prin afectarea mediului natural si pericole naturale;
• Surse ale poluarii, exprimate prin urbanizarea mediului.

Sectorul Utilizarea durabila a resurselor naturale :

Aceasta reprezinta de asemenea o abordare determinanta pentru relansarea dezvoltarii rurale. Intregul teritoriu al comunei reprezinta o resursa durabila, care trebuie gestionat si valorificat astfel incat sa produca venituri si conditii de viata cetatenilor comunei.

Planificarea culturilor deja creeaza premise de utilizare durabila a resurselor.

Plantele tehnice (floarea soarelui) dar si cerealele sunt valorificate pentru a se obtine bunuri de consum care satisfac diferite nevoi umane.

Resursele naturale cele mai importante ale teritoriului sunt:

• Existenta zonelor cu nisip si prundis, ce se pot exploata pentru materiale de constructie, in zona localitatilor Prisacani, Macaresti;
• Existenta unui important potential forestier, in lunca Prutului, legat de un ecosistem valoros ca flora si fauna, posibil de exploatat turistic sau economic;
• Existenta de soluri in care predomina cernoziomul de lunca si a unei retele de canale de drenaj-irigatie ce ar face posibila cultivarea, cu productii mari, a porumbului, sfeclei de zahar, floarea soarelui, graului de toamna.
• Existenta de pasuni si pajisti naturale ce fac posibila cresterea bovinelor, ovinelor;
• Existenta de panze de apa combinate cu vegetatie de pasune ce permite cresterea ratelor, gastelor;
• Existenta unui bogat potential piscicol, reprezentat de cursul raului Prut, a baltilor, iazurilor de langa Prut si Jijia, sau posibilitatea realizarii unor astfel de amenajari cu exploatare economica.

Sectorul Managementului integrat al deseurilor:

Depozitarea deseurilor se realizeaza deferentiat astfel:

• Partea de deseuri menajere cu multa incarcatura organica sunt depozitate in fiecare gospodarie pe platforma de gunoi de grajd intrand in integrare fermentativa
• Partea de deseuri nebiodegradabile este decisa, de asemenea, de fiecare gospodar; se procedeaza la ardere. La depozitare intr-un colt al curtii mai rar se procedeaza la reciclare.

Deseurile rezultate de la institutiile publice din comuna se depoziteaza in containere si sunt transportate periodic la groapa de deseuri menajere Iasi Deseurile rezultate in activitatile medicale sunt tratate ca deseuri periculoase si urmeaza regimul de colectare, depozitare si incinerare conform programului stabilit la nivel judetean.

In gospodariile populatiei rezulta mult gunoi de grajd rezultat din cresterea animalelor si pasarilor. El se depoziteaza in platforme amplasate in spatele grajdurilor, unde are loc procesul de fermentare lenta mixta: straturile de suprafata sufera un proces de compostare (procese de oxidare fermentativa in prezenta oxigenului atmosferic), iar straturile de desubt sufera procese anaerobe. Gazele rezultate contin dioxid de carbon, metan, azot si alte substante odorante care determina un miros neplacut. Partea solida se mineralizeaza, transformandu-se intr-o forma accesibila pentru plante (fertilizant pentru agricultura )

Ponderea deseurilor din lemn nu este spectaculoasa in comuna. In principal, rezulta deseuri din lemn in activitatile investitionale din gospodariile populatiei: constructii case, schimbare tamplarie, constructii anexe gospodaresti. Deseurile din lemn rezultate se reutilizeaza ca sursa de energie calorica.