publicatie lunara, aparuta la initiativa primarului Constantin Chirila si a Consiliului Local Prisacani
anul I, nr.2, martie 2009. Se distribuie gratuit. ISSN: 2065 - 6378

Actualitate

Functionarea Primariei Prisacani in perioada 1957 - 1989

Primarii care s-au perindat in aceasta perioada la conducerea comunei au fost Todirica Vasile Gheorghe, Doroftei Gheorghe, Gafita Mihai si Bursuc Neculai.

Aducerea la indeplinire a serviciilor locale se subordona Consiliului executiv si adunarii deputatilor in sesiuni.
Aparatul functional avea urmatoarea com-ponenta: primar, secretar, functionar municipal, agent agricol, contabil, agent fiscal, guard si cantonier la drumuri. Primaria avea in subordine intreaga activitate locala si apicola, pe tot teritoriul, inclusiv activitatea din sanatatea umana, veterinara, invatamânt si cultura, drumuri si poduri, investitii, colectari, comert. Dupa 1962, la aceasta lista s-a adaugat si colectivizarea apiculturii, care a fost realizata fortat si cu sacrificii.

Intreg aparatul functiona de luni pâna sâmbata, in program de 8 ore scriptic, in realitate acesta fiind de 10 - 12 ore sau chiar mai mult. Mai mult, dupa colectivizare se lucra si duminica si de sarbatori.
Securitatea comunei era asigurata prin organele de politie si paza obsteasca, de catre locuitorii comunei, prin rotatie.
Intretinerea drumurilor se facea prin contributia obligatorie a locuitorilor, cu programare. Acelasi lucru era valabil si pentru investitii, care se realizau in mare parte prin contributia baneasca a locuitorilor.
Bugetul comunei se compunea din venituri proprii, impozite si taxe, unitati si persoane fizice, cât si din subventii de la stat, in cadrul anului calendaristic, desi in fiecare an se anunta ca este buget de austeritate.

Dintre primarii enumerati mai sus, cel mai mult a stat la conducerea Primariei Gafita Mihai, mai bine de 20 de ani, perioada in care s-au obtinut realizari notabile. Dintre acestea, amintim:

• construirea scolii Prisacani, cu 7 sali de clasa, sala de sport si laboratoare;
• gradinite de copii in satele Moreni si Prisacani;
• construirea scolii cu 5 clase in satul Macaresti, postul de Politie Prisacani si imprejmuirea tere-nului de sport;
• reparatii capitale la scolile din Moreni si Prisacani, la dispensar si Primarie;
• electrificarea comunei, pâna in anul 1968, la care au contribuit si locuitorii comunei, cu sume intre 600 si 1200 lei, plus procurarea stâlpilor de lemn. Inainte de electrificarea satelor, iluminatul se facea cu lampi de gaz, iar pe raza comunei erau câteva puncte unde erau facute locasuri pentru felinare, unde omul de serviciu trebuia sa mearga cu scaun si sa le curete, alimenteze si sa le aprinda.
• indiguirea râului Prut, unde au fost mutate peste 100 de case, fapt ce a necesitat intocmirea de proiecte pentru despagubiri si gasirea terenurilor de inlocuire a caselor demolate;
• asfaltarea soselelor pe toata portiunea administrativa, care s-a degradat insa destul de repede. Modul de lucru al salariatilor era foarte precar: multa vreme s-a scris cu creionul chimic si indigo, ceva mai târziu aparând masina de scris.

Salariile in administratie, invatamânt sau sanatate nu ajungeau la 1000 de lei, iar alocatiile de stat pentru copii plecau de la 2 lei, apoi de la 5 lei si 7 lei, dar numai la persoane incadrate pe perioada nedeterminata. Cât despre persoanele cu handicap sau alte necazuri, nu se punea problema de ajutoare.

Toti salariatii de pe raza comunei indeplineau rolul de ofiter de serviciu de noapte la Primarie, prin rotatie, omul de serviciu fiind numai de zi.

Pâna la colectivizarea agriculturii, in afara impozitelor, locuitorii satelor, in functie de grupa incadrata (sarac, mijlocas, chiabur) erau obligati la predarea unei cote de carne de porc sau vita, dupa caz, cota de cereale, de lâna de oaie, pasari, contracte obligatorii de porci si vitei. Nimeni nu a spus: "vai, ce bine o duce!". Necazuri si nemultumiri au existat dintotdeauna, atât la populatie, cât si in administratie.

Ne putem aminti si de inundatiile care erau frecvente pâna la construirea digului national, unde cu anevoie puteai sa faci deplasari locale in incinta comunei, cât si la oras pentru rezolvarea unor probleme urgente sau de câte ori se impunea evacuarea oilor si a vacilor de la CAP, complex, unde erau implicati salariatii primariei zi si noapte, prin frig si prin ploaie, fara sa fie remunerati.
Au existat si calamitati naturale, grindina, inghet, curemur, care au adus pagube in agricultura si in gospodariile populatiei. (va urma)

Costin CHIRILA,
fost contabil al Primariei Prisacani