Primaria Prisacani - judetul Iasi » Telefon: 0232 295.858 » Program de lucru: Luni-Joi 8-16, Vineri 8-14 » Audiente: Luni 8-12








Cronica ilustrata de la Prisacani (coperta)
Ma simt onorat sa deschid acest nou "letopiset" al salbei noastre de asezari, caruia i-am spus "Cronica ilustrata de la Prisacani", o continuare si o replica la monografia publicata acum un an: Prisacani - o vatra seculara, apartinand fiului satului Moreni, Victor Ciobani. Daca in precedenta sa carte autorul incerca un prim studiu monografic despre comunitatea noastra (cu referiri istorice, geografice, demografice, folclorice etc.), ne-am gandit ca vetrele noastre de locuire de la Prutul Mijlociu, vaduvite pana acum de scrieri, merita a fi reflectate si intr-o carte actuala de reportaj despre oamenii de ieri si, mai ales, cei de azi, care se zbat sa-si asigure pre oamenii de ieri si, mai ales, cei de azi, care se zbat sa-si asigure painea cea de toate zilele, influentan Citeste mai mult...

Foto

Cronica ilustrata de la Prisacani (foto 1)

Salba de sate Moreni-Prisacani-Macaresti
Privita din zborul pasarii, din avion, de pe magura Raducanenilor ori din colinele Basarabiei, salba de sate Moreni-Prisacani-Macaresti si teritoriul comunal de codri, lanuri, pajini, garle pare o tipsie alungita, pastelata, in functie de scurgerea anotimpurilor. Ortodocsii iubitori de glie trebuie sa creada ca Bunul Dumnezeu a nascocit aceasta tipsie fermecata, dreapta ca-n palma, fara nici un delusor, sufland din ceruri peste ea si menind-o de-a pururi sa-si schimbe infatisarea, altfel si altfel, de la un anotimp la altul. Unde balaurul cu trei capete de aur a scurmat valea plina de meandre, a hotarat sa curga panglica serpuitoare a raului albastrui, datator de viata pentru om si vietati, ce s-a numit apoi Prut. Si tot din vointa divina s-au zidit vetrele omenesti, aliniate ca la parada, Citeste mai mult...

Foto

Salba de sate Moreni-Prisacani-Macaresti

Prutul, cunoscut in atichitate sub denumirea de Pyretos sau Porata, insemnand prin traducere "vad", "trecere", izvoraste din Carpatii Padurosi, trece prin partea de nord-est a Moldovei, uda marginea de Est a provinciei, inclusiv a judetului Iasi si a comunei Prisacani. A fost pe rand rau pur modovenesc, apa de hotar cu Rusia tarista, apoi cu U.R.S.S., pe circa 200 de km, iar in prezent formeaza hotarul cu Republica Moldova, frontiera de Est a Uniunii Europene.

El simbolizeaza inca raul marilor noastre sperante, deoarece despica in doua inimile romanilor, ale modovenilor in special, care ced intotdeauna la revenirea Prutului la vechiul statut de rau de suflet al romanilor-moldoveni de pe ambele maluri, in valea caruia sa-si dea intalnire bucuria, speranta, Citeste mai mult...

Vechimea asezarilor omenesti in aceasta zona este atestata cu mai bine de 2500 de ani i.Hr. Desi paduros, acest teritoriu era locuit in anumite zone de o populatie destul de numeroasa si cu o civilizatie inaintat, incepand cu epoca neolitica, mai ales in parte de sud-vest a viitorului judet Iasi, asa cum confirma dovezile descoperite la Cucuteni si Baiceni. In documente se pomenesc pentru aceasta parte a Moldovei, Codrii Merei, ai Carligaturii, in mijlocul carora s-a aflat Iasul, la inceput ca punct de popas, iar mai tarziu a punct de vama pentru drumul comercial ce lega Nordul de la Marea baltica cu Sudul spre Marea Neagra. In jurul Podisului Moldovei existau numeoase asezari cu o vechime de cel putin 500 de ani.

Fireste ca satele de odinioara erau rare, cu o populatie redu Citeste mai mult...

Branistea Domneasca
Teritoriile satelor Prisacani, Moreni si Macaresti au fost incluse in cea mai mare parte a timpului in plasa Braniste - temporar si plasele Bucium si Codru. Plasa Braniste este situata aici in estul judetului Iasi. Ea se prelungeste de la nord, din marginea plasei Turia, din Cornu lui Sas spre sud, de-a lungul Prutului, pana in jos de satul Macaresti, in maerginea fostului judet Falciu, la satul Coltul Cornei.

Era cea mai mare plasa din judet si cuprindea 15 comune. Resedinta ei era la Ungheni, comuna Bosia, fiind condusa de un subprefect (1872). In anul 1898 plasa Braniste cuprindea 8 comune si se marginea la nord cu plasa Turia, la vest cu plasa Copou si o parte a judetului Falciu, iar la est cu Pritul-Basarabia. Comunele din plasa Braniste au fost : Sculeni, Stanca, Golai Citeste mai mult...

Foto

Branistea Domneasca

Comuna Prisacani este alcatuita in zilele noastre de trei sate intemeiate in perioade diferite si care au cunoascut fiecare o evolutie aparte. Cele mai vechi sunt satele Moreni si Macaresti, ambele inregistrate cu prilejul recensamantului din 1772, iar satul Prisacani a fost mentionat mai tarziu, in 1803. Inainte de a urmari evolutia prin secole a celor trei localitati, am considerat necesar sa vedem de unde si-au capatat aceste denumiri, care au fost influentele asupra numelor lor. etimologia fiecarui cuvant ce desemneaza fiecare localitate. Documentele studiate sunt mai putin generoase cu trei denumiri si nu dau decat unele notiuni fara argumente confirmate de surse stiintifice, asa cum este cazul localitatilor Tutora sau Costuleni. In general, in documentele de arhiva spatiul dintre Tut Citeste mai mult...

Acasa la primarul Constantin Chirila
Nu venisem demult la Prisacani. Imi zisesem: o sa-mi sara pivotii la masina, pe drumul de la Osoi la primarie. Cand colo -surpriza! Soseaua asfaltata e perfecta, fiind ispitit sa apas pe acceleratie. Rulez mai bine decat pe unele bulevarde iesene. La indicatorul rutier Prisacani, dupa Moreni, a doua surpriza placuta: trotuare cu dale noi, pentru pietoni si biciclisti, cale de 8 km, pana in centrul civic. Statii noi de autobuz, cu scaune rosii. Mai multe vile cu arhitectura ispititoare. Scoala innoita, cu sala de sport proaspat zidita. In fine, opresc la Primarie, cladire modernizata, cu termopane, intre vechii castani, iar in preajma un scuar in lucru si, mai ales, un stadion minunat si stralucitor, care a inlocuit toloaca de fotbal din centru, unde pasteau vitele. Surprize dupa surprize! Citeste mai mult...

Foto

Acasa la primarul Constantin Chirila

Foto
Soldati, va ordon: treceti Prutul!

In legatura cu ordinul dat de generalul Ion Antonescu "Soldati, va ordon, treceti Prutul", la 22 iunie 1941, exista opinii dupa care acesta ar fi fost dat in timpul unei vizite a generalului in satul Moreni, comuna Prisacani. Acest punct de vedere este sustinut de domnul Emil Ionascu, in cartea sa, "Calvarul vietii", pagina 31. Acesta citeaza, in sprijinul afirmatiilor sale, lucrarea prof. univ. Gheorghe Buzatu, de la Institutul de Istorie "A.D. Xenopol", "Pace si razboi, 1940-1944", vol. I, 2008, pag.227, in care se mentioneaza ca "miercuri, 02.07.1941, generalul Ion Antonescu s-a deplasat de la Iasi pe malul Prutului, in satul Moreni, pentru a urmari modul in care se pune in aplicare ordinul sa Citeste mai mult...

Foto

Foto

Profesor Georgeta Paraschiv
Profesor Georgeta Paraschiv

De la o scrisoare de multumire, la infratire romano-franco-belgiana

In primavara anului 1991, in urma unei activitati desfasurate la Centrul Cultural Francez din lasi, la care am participat impreuna cu profesoara Dragan Elena, ni
s-au oferit pentru elevii scolii noastre doua mingi, doua cutii de creta colorata si un top de hârtie, pentru care ne-a venit ideea sa facem pe loc o scrisoare de multumire, fara sa ne gândim la ce avea sa urmeze.

Se pare ca acea scrisoare l-a impresionat pe directorul Centrului Cultural Francez de atunci, Georges Diener, care propune membrilor Asociatiei „Normandie-Moldavie", din Saint-Pierre-Les­Elbeuf, veniti sa aduca diferite materiale scolare prieteni Citeste mai mult...

Foto

Profesor Georgeta Paraschiv